De Biserica Kretzulescu (Cretulescu) se leaga istoria uneia dintre cele mai zbuciumate familii de boieri ai Tarii Romanesti - familia Brancoveanu. Drama mortii domnitorului si a fiilor sai a stat la baza construirii acestei biserici.

In ziua de 15 august 1714, Constantin Brancoveanu, fiii lui, Stefan, Radu si Matei, dar si ginerele sau, Ianache Vacarescu, au decis sa infrunte moartea prin decapitare la Istanbul in loc de a se dezice de Iisus Christos. Martori ai executiei lor sangeroase au fost fiica lui Constantin Brancoveanu, Safta si sotul sau, Iordache Kretzulescu. Ei au fost lasati in viata si la cativa ani de la cumplita crima, acestia au revenit in Tara Romaneasca. Boierul Iordache Kretzulescu a devenit ministru de afaceri externe sub domnia lui Nicolae Mavrocordat si ulterior premier.

Recunoscatori lui Dumnezeu pentru ca le-a salvat vietile, cei doi soti au decis sa construiasca o biserica cu hramul Adormirii Maicii Domnului. De ce tocmai acest hram? Pentru ca Maica Domnului a inchis ochii in data de 15 august, aceeasi data la care Constatin Brancoveanu si baietii lui au trecut in nefiinta.

Constructia Bisericii Kretzulescu (Cretulescu) a avut loc intre anii 1720 - 1722, pe locul unei vechi bisericute din lemn, ridicate la "Putul cu zale", pe atunci bariera de nord a Bucurestilor, unde familia boierului ctitor isi avea casele. In apropierea bisericii a fost ridicat si un han, ulterior daramat pentru a face loc impozantului Palat Regal. Evident, stilul arhitectonic a fost cel brancovenesc, dar nu se cunosc niciun fel de date despre mesterii care au lucrat la inaltarea sfantului lacas.

In 1836, Biserica Kretzulescu (Cretulescu) este grav afectata de cutremur, insa lucrarile de restaurare incheiate in 1859 modifica esential stilul brancovenesc al constructiei, in favoarea stilului neoclasic. Cu acest prilej, toate decoratiunile exterioare sunt indepartate, coloanele interioare sunt daramate, catapeteasma - de asemenea transformata radical, in timp ce fresca originala este inlocuita cu pictura in ulei a lui Gheorghe Tattarescu. In plus, de acum, biserica este prevazuta cu o turla de lemn imbracata in tabla.

Urmatorul secol aduce insa o reparatie morala si fizica fata de istoria Bisericii Kretzulescu. Intre anii 1935 - 1936, arhitectul Stefan Bals conduce o etapa de restaurare avand ca obiectiv refacerea stilului original al sfantului lacas. Astfel, s-au reconstituit numeroase decoratiuni interioare in stil brancovenesc, pictura lui Gheorghe Tattarescu a fost indepartata, (mai putin portretele ctitorilor), pridvorul bisericii a fost redeschis, iar turla de lemn a fost inlocuita cu una de piatra, foarte asemanatoare primei turle a bisericii. A fost data jos si tencuiala exterioara, dar cea originala, fiind distrusa de zeci de ani, nu a mai putut fi refacuta.

Cutremurul din 1940 a provocat insa noi stricaciuni, iar biserica Kretzulescu a intrat iarasi in reparatii intre anii 1942 - 1943.

Un moment de cumpana l-a reprezentat venirea la putere a comunistilor. Biserica era localizata central, pe Calea Victoriei, in vecinatatea cladirii care adapostea Comitetul Central al PCR, iar conducerea tarii a dorit stergerea bisericii de pe fara pamantului.

Din fericire, Uniunea Arhitectilor, condusa la acea vreme de Henrietta Delavrancea, a dus o campanie vehementa de aparare a sfantului lacas reusind salvarea lui din fata buldozerelor.

Cutremurul din 1977 a lovit zidurile Bisericii Kretzulescu, impunand o noua etapa de reparatii. Nici Revolutia de la 1989 nu a trecut usor pe langa aceleasi ziduri crestine care au fost gaurite de gloante trase chiar din sediul Comitetului Central al PCR. Acoperisul a fost cel mai avariat, necesitand ulterior un dificil proces de refacere in cadrul caruia crapatura produsa a fost acoperita cu o calota de fier si beton. Peretii exteriori, ciuruiti si ei de gloante, au beneficiat de asemenea de reparatii.

Cea mai recenta perioada de restaurare a avut loc intre anii 1996 - 2003, cand pictura a fost spalata si curatata.

La momentul actual, Biserica Kretzulescu (Cretulescu) este construita in forma de cruce, cu doua turle pe naos si pronaos, ridicate in plan octogonal. La exterior, peretii ridicati sunt din caramida si tencuiala subtire. Pridvorul este prevazut cu cinci arcade pe fatada de vest si cate alte doua arcade pe celelalte fatade laterale. Separarea naosului de pronaos este realizata prin trei arcade simple. Braul bisericii este din piatra, refacut in secolul XX dupa modelul tipic brancovenesc.

Fresca din pridvorul Bisericii Kretzulescu infatiseaza scene cutremuratoare din Apocalipsa, un pic neobisnuite pentru epoca in care au fost realizate. In interiorul bisericii, odihneste sub o lespede alba Emanoil Kretzulescu.

In ce priveste nunta romaneasca de la Biserica Kretzulescu (Biserica Cretulescu), atmosfera este una profund religioasa. Cei doi preoti care slujesc aici cer mirilor sa respecte practica cununiei traditionale care presupune spovedirea si impartasania inainte de nunta, prezenta la cel putin una din slujbele bisericii si cunoasterea rugaciunii Tatal Nostru.

Fiecarui cuplu care doreste sa se casatoreasca aici i se pune in vedere importanta spirituala a binecuvantarii religioase, atragandu-se atentia asupra sobrietatii de care trebuie sa dea dovada. Nu se accepta chicoteli in timpul slujbei de cununie, nici macar la momentul piscotului si al vinului si, de asemenea, se cere o atitudine rezervata, cat mai discreta din partea fotografilor, care sunt obligati la randul lor sa asculte in primul rand slujba si nu sa alerge dupa cele mai bune unghiuri de pozare.

Corul bisericii este inaltator, majoritatea tinerilor casatoriti la Biserica Kretzulescu laudand felul in care corul a acompaniat slujba de cununie.

Este deci locul in care sunt cei mai in masura sa se casatoreasca oameni cu teama de Dumnezeu si respect profund fata de istoria romaneasca. Acest sfant si vechi lacas reprezinta unul dintre cele mai importante monumente ce evoca gloria si frumusetea arhitecturii Tarii Romanesti de-a lungul istoriei zbuciumate a romanilor.