Viata aspra de la munte si izolarea muntenilor de cei din vale a facut ca motii din Apuseni sa pastreze intacte aspecte ale gandirii mistice si superstitioase pagane cat si o buna parte din traditiile lor.

Sarbatorile cele mai importante in decursul vietii unui mot, printre care si nunta, releva cel mai bine incarcatura spirituala traditionala care dainuie inca pe aceste meleaguri.

Cel mai renumit targ al motilor, aflat in stransa legatura cu conceptul de casatorie, este targul de fete de pe muntele Gaina, organizat in fiecare vara. Potrivit legendei, pe acest munte traia o gaina ce facea oua de aur, pe care le daruia tinerilor insuratei. Intr-o zi un hot a distrus cuibul si a furat ouale de aur. De atunci, gaina nu s-a mai induplecat sa revina pe munte, insa motii au continuat traditia de a veni si a petrece pe acest taram magic, caci o promisiune de insuratoare facuta aici aduce mereu noroc.

Pe vremuri, parintii fetelor gata de maritis urcau pe munte cu caruta doldora de zestre, pe munte venind preoti ce cununau pe loc tineri sortiti unuia altuia. Petitul fetei, fie ca era inaugurat sau nu pe muntele Gaina, era urmat de intelegerea parintilor tinerilor, care stabileau detaliile nuntii.

Odata venita ziua nuntii, traditia cere ca mirele sa plece cu alai la casa miresei, unde acesta trebuie sa treaca diverse obstacole pentru a ajunge la aleasa sa. Astfel, mirelui i se prezinta diverse mirese false, inainte ca parintii sa se induplece sa i-o dea pe cea adevarata.

Apoi, alaiul porneste spre biserica, in cantecul lautarilor si al strigaturilor si chiotelor nuntasilor, unde cuplul primeste binecuvantarea lui Dumnezeu.

Nunta continua cu un ospat mare si muzica populara.  

In timpul petrecerii, nasii trebuie sa fie vigilenti sa nu se fure vreun pantof de-al miresei, caci altfel vor trebui sa-l rascumpere contra cost.

De asemenea, spre finalul nuntii, bradul impodobit de "stegar" cu naframele tinerei mirese, este desfacut si transformat in furca de tors si se fac glume pe socoteala acesteia. Pe vremuri, cine reusea sa fure furca, era tinut la mare cinste in sat.

Spre sfarsitul nuntii, datina cere ca "zvornicul" sa strige darul iar nuntasii sa ofere bani mirilor, pentru a-i sprijini in viata noua pe care o incep impreuna.